Introducere

„Mă simt privit când sunt singur.” Este un sentiment pe care poate mulți dintre noi l-au avut măcar o dată. Religia îl confirmă ca adevărat, însă gândirea încearcă de cele mai multe ori să îl infirme, poate dintr-o teamă cauzată de conștiință și de faptul că ne știm greșelile pentru care nu am vrea să fim judecați.

Ciprian Rotaru a încercat să extindă această senzație pe care a simțit-o adeseori în momentele de solitudine, iar rezultatul acestei manifestări se află în fața dumneavoastră.

„Beyonder” este concretizarea senzației de a fi observați prin eter, pe care poate o simțim mulți dintre noi în unele momente solitare, când poate imaginația, ori acel sentiment de teamă, ne animă frica interioară de a fi priviți în momentele noastre intime.

Cu toate acestea, dacă privim cu atenție chipul ființei superioare, care nu poate fi încadrat în niciun gen, având ambiguitate și fluiditate sexuală, vom observa o impasibilitate cosmică, ceea ce sugerează că acțiunile noastre, fie ele bune sau rele, n-au magnitudinea necesară de a impresiona sau mișca o astfel de inteligență. „Poate că suntem prea mici”, am putea să ne scuzăm și în același timp să ne deprimăm de nimicnicia noastră, însă survin întrebările: De ce ne privește o asemenea ființă? Ne judecă după fapte? A luat o pauză ca să ne privească pe noi? E curioasă de ce putem face cu liberul nostru arbitru? Dacă vom coexista în pace? Dacă ne vom distruge? Dacă vom coopera și vom prospera? De ce se uită la noi până la urmă? Poate din același motiv pentru care noi admirăm natura și misterele ei. Poate nici ființa superioară nu ne înțelege pe deplin în ciuda infinității ei. Ochii săi care cuprind stelele din univers, cu pupilele care-s ca două găuri negre ce absorb tot ce intră înăuntru, se bucură asemeni nouă de un moment în timp, uitându-se cu fascinație la noi, muritorii, creația temporară a unui Univers infinit.

Culoare și Compoziție

Artistul folosește o paletă vibrantă, dominată de albastru intens, roșu aprins și verde profund. Această utilizare îndrăzneață a culorilor contrastante creează un sentiment de tensiune și intrigă, ghidând privirea privitorului pe tot parcursul pânzei. Divizarea feței în două zone de culoare distincte – albastru rece pe stânga și roșu cald pe dreapta – adaugă o dualitate compoziției, sugerând o ciocnire sau o armonie între forțele opuse. Această dicotomie ar putea simboliza diverse teme, cum ar fi conflictul interior, echilibrul sau coexistența emoțiilor contrastante.

Culorile feței sunt reprezentative, făcând aluzie la cele două mari puteri Universale: Binele și Răul, Distrugerea și Creația, Viața și Moartea.

Interpretarea Simbolurilor

Chipul asexual, cameleonic, nu restrânge imaginația niciunui privitor din a se transpune în locul ființei superioare, îngăduind oricărui spectator să preia imaginativ funcția de observator impasibil și cugetător. Acest lucru ne invită să reflectăm profund asupra propriei condiții de creator, observator și inteligență superioară.

Ochii pătrunzători, alcătuiți din găuri negre (pupilele), stele și materie neagră, evidențiază cu claritate cum Universul ne privește la rândul lui, nu doar noi pe El.

Pseudo-crucea din frunte ne reamintește de numeroasele religii care au un totem similar: Creștinismul, Budismul (svastica), Hinduismul, Mitologia Egipteană (Ankha), Cultura Celtică și multe altele care ne sunt obscure sau puțin cunoscute. Ea este poziționată în zona celui de-al treilea ochi, locul unde se petrece iluminarea spirituală, locația glandei pineale care are capacitatea de a accesa cunoștințele eterului atunci când vibrează la frecvența corectă. Albul crucii reprezintă totalitatea cunoștințelor, deoarece el cuprinde toate culorile din spectrul vizibil.

Privirea Beyonder-ului este una curioasă, fără intenția de a judeca, de parcă așteaptă să vadă ce se întâmplă cu noi, muritorii, sau ce vom face în continuare, sugerând că acțiunile noastre nu sunt cu totul neînsemnate. Planeta văzută din prim plan ar putea indica cât de mici suntem, evocând, astfel, sentimente de inferioritate, însă faptul că suntem priviți cu interes de o asemenea ființă evoluată sugerează că avem, de fapt, o însemnătate. Acțiunile noastre, mânate de liberul nostru arbitru, sunt urmărite cu atenție.

Într-o notă mai comică și poate dezolantă pentru unii cititori mai pesimiști, toată scena poate duce cu gândul la un om care privește un furnicar pe care-l deține doar pentru amuzament.

Stilul de Lucru

Pensulația lui Ciprian Rotaru este expresivă și variată, cu zone de amestecare netedă, contrastată de secțiuni mai texturate, de punctilism. Această variație în tehnică adaugă adâncime și dimensiune picturii, sporindu-i interesul vizual. Utilizarea luminii și umbrei este deosebit de eficientă în zonele planetei, oferind o calitate tridimensională care juxtapune zonele mai plate și mai abstracte.

Tehnica punctilismului impresionist a fost utilizată pentru crearea planetei ieșite în relief, deținând, în mod iluzoriu, calitatea de palpabilitate vizuală.

Fovism → Coloratul expresiv al chipului este influențat de fovism, folosind culori îndrăznețe și contraste puternice pentru a crea o prezență vizuală vibrantă și dinamică. Această abordare aduce o intensitate emoțională picturii, similară cu lucrările lui Henri Matisse și ale altor foviști.

Biomorfism Abstract → Elementele biomorfe abstracte din lucrare reflectă influența lui Joan Miró. Formele organice și curbate din compoziție sugerează o conexiune cu natura și creează o fluiditate vizuală, aducând un sentiment de mișcare și vitalitate.

Impresionism prin Punctilism → Tehnica punctilismului, caracteristică impresionismului, este utilizată cu măiestrie pentru a adăuga textură și detaliu planetei. Această metodă conferă picturii o profunzime și o complexitate vizuală, creând o iluzie de relief și palpabilitate care îmbogățește experiența vizuală a privitorului.

Asocieri și Inspirații

Henri Matisse - Fovism (Woman with a Hat)

Pictura „Beyonder” a lui Ciprian Rotaru amintește de utilizarea îndrăzneață a culorilor și contrastelor văzute în lucrările lui Henri Matisse, în special în "Woman with a Hat". Fovismul, caracterizat prin culorile vibrante și aplicarea liberă a pensulei, este evidentă în modul în care Ciprian folosește nuanțe intense de albastru, roșu și verde pentru a crea o compoziție vie și dinamică. Această abordare îndrăzneață a culorii conferă picturii o energie și o vitalitate asemănătoare cu cea prezentă în operele foviștilor.

Wassily Kandinsky - Abstracționism

Influențele lui Wassily Kandinsky sunt vizibile în utilizarea culorilor vibrante și în modul abstract de reprezentare a subiectului. Kandinsky, cunoscut pentru lucrările sale abstracte care explorează conexiunile emoționale și spirituale ale culorii și formei, se regăsește în atmosfera de mister și contemplație din „Beyonder”. Compoziția liberă și jocul de culori ale lui Rotaru evocă spiritul explorator și inovator al lui Kandinsky.

Alfred Sisley - Impresionism prin Punctilism

Detaliile texturate și punctilismul din secțiunea de jos a picturii, care seamănă cu un peisaj sau o hartă topografică, reflectă influența tehnicii punctilismului. Acest aspect amintește de modul în care Alfred Sisley și alți impresioniști utilizau punctele de culoare pentru a crea profunzime și textură. În „Beyonder”, punctilismul contribuie la crearea unui peisaj bogat și detaliat, adăugând o dimensiune suplimentară lucrării și sugerând explorarea de noi teritorii.

Joan Miró - Biomorfism Abstract

Elementele biomorfe abstracte din „Beyonder” reamintesc de lucrările lui Joan Miró. Biomorfismul abstract al lui Miró, cu formele sale curbate și organice, poate fi văzut în modul în care Rotaru a tratat liniile și formele în pictura sa. Aceste forme organice contribuie la senzația de viață și dinamism, creând o legătură între figurativ și abstract. Texturile fluide și curbele elegante din „Beyonder” reflectă explorarea biomorfismului abstract al lui Miró.

Sentimente Evocate

Introspecție.

Putere.

Control.

Atotcunoaștere.

Impasibilitate Observațională.

Liniște Spirituală.

Întrebuințare Ideală

Întrebuințare Ideală: Living, Dineu, Hol, Antreu, Scara Interioară;

Tabloul "Beyonder" de Ciprian Rotaru ar putea fi amplasat în diverse locuri, în funcție de atmosfera și impactul dorit. Iată câteva sugestii pentru locații potrivite:

1. Living (Sufragerie):
   • Într-o sufragerie, tabloul poate deveni punctul central al încăperii, atrăgând imediat atenția oaspeților. Culorile vibrante și compoziția dinamică pot adăuga energie și interes vizual spațiului.
2. Birou:
   • Într-un birou, tabloul "Beyonder" poate inspira creativitate și reflecție. Amplasat într-o zonă vizibilă, ar putea stimula gândirea creativă și oferi o pauză vizuală de la activitățile de zi cu zi.
3. Hol:
   • Într-un hol, tabloul poate crea o impresie puternică asupra oaspeților. Este un loc ideal pentru a expune o piesă de artă care să invite la contemplare și dialogare.
4. Dormitor:
   • Într-un dormitor, tabloul ar putea fi așezat deasupra patului sau pe un perete liber, adăugând o notă de mister și introspecție. Culorile și designul ar putea influența atmosfera camerei, făcând-o mai personală și introspectivă.
5. Atelier de creație:
   • Într-un atelier de creație, tabloul ar putea fi o sursă constantă de inspirație. Culorile și formele sale ar putea stimula procesul creativ și ar putea servi ca punct de referință vizual pentru alte lucrări.
6. Lobby (Recepție):
   • Într-un lobby de clădire sau recepție, „Beyonder” poate captiva și impresiona vizitatorii prin atmosfera sofisticată pe care o impune operă modernă. Este un loc unde multe persoane pot aprecia lucrarea.

În general, amplasarea tabloului "Beyonder" într-un loc vizibil și frecventat va face ca mesajul și frumusețea sa să fie apreciate pe deplin. Indiferent de locația aleasă, acest tablou vibrant și dinamic va aduce un plus de profunzime și caracter oricărui spațiu. De asemenea, poate fi un subiect excelent de conversație, înlesnind inițierea unui dialog cu o persoană necunoscută.

Concluzie

În final, măiestria cu care a fost realizat, iar simbolistica și mesajul pe care îl transmite, va înnobila prin frumusețe și cunoaștere orice încăpere în care va fi amplasat. Proprietarul se va înscrie involuntar în clubul patronilor care susțin cultura autohtonă, iar statutul social va fi automat ridicat, prin simplul fapt că arta fină este un interes susținut și căutat numai de persoanele cu cele mai înalte poziții în societate. Investiția într-un astfel de obiect, în special când luăm în considerare genialitate și potențialul unui asemenea artist rar întâlnit, nu numai că nu se va deprecia, însă opusul este mai mult decât probabil.

Ars Longa, Vita Brevis!