Introducere

„Am vrut să retrăiesc trecutul.”

„De ce?” L-am întrebat.

„Pentru că a fost, parcă, mai frumos. Mi-e dor de el, era altfel… mai încet… mai colorat.” E ce mi-a spus Ciprian când a vrut să surprindă sentimentul de nostalgie în prezenta lucrare.

Câți dintre noi alunecă adesea cu gândul la trecut? Râvnind parcă după momentele de care eram inconștienți, pe care poate încercam să le grăbim ca să fim și noi adulți… Dar tocmai acea ignoranță inocentă a putut să dea naștere numeroaselor sentimente pe care le-am trăit cu toții. Căci dacă am fi știut de dinainte, am fi fost doar niște adulți în corpuri de copii. Cred, însă, că toți tânjim după ignoranța cu care navigam lumea pentru prima oară, după predarea responsabilității și după joaca pe care am abandonat-o odată cu maturizarea, oricât de mică ar fi dorința asta de a ne elibera.

Pe lângă faptul că „Nostalgia” ne evocă amintirile din trecut, piesa reprezintă și o prevestire pentru viitor, oferindu-ne două alegeri: Fie rămânem blocați în durerea frumosului, fie luptăm să creăm un prezent mai luminos. Chipul zugrăvit pare blocat în trecut, în tristețea unor amintiri plăcute. Oare asta își doresc oamenii să simtă? Să fie sechestrați de propriile minți într-un trecut înfrumusețat de sentimente ignorante? Sau suntem capabili și suficient de curajoși încât să devenim maeștrii destinului nostru, să ne clădim prin puterea noastră noi amintiri de care să ne bucurăm și să preluăm controlul la care vrem să renunțăm din cauza greutății responsabilităților?

Asta este dilema operei „Nostalgia”.

Pentru unii poate fi o piesă care simbolizează finalitatea destinului, iar pentru alții poate fi un aprig motivant al unui viitor mai optimist.

Alegerea este a fiecăruia.

Mișcarea Artistică

Tabloul "Nostalgia" se încadrează în stilul Expresionismului Abstract, cu influențe puternice din fovism. Expresionismul Abstract pune accent pe exprimarea emoțiilor și a stărilor interioare prin forme abstracte și culori intense.

Stilul de Lucru

Rotaru utilizează Acrilicul pe Pânză într-un mod expresiv și îndrăzneț. Pensulația este energică, iar culorile sunt aplicate în straturi groase, creând o textură bogată și dinamică. Tehnica de aplicare a culorilor amintește de lucrările lui Jackson Pollock și de dripping-ul lui, dar cu o structură mai organizată și cu un accent pe portret.

Culoare și Compoziție

Paleta de culori este vibrantă și diversificată, cu nuanțe de albastru, roșu, galben și verde care domină compoziția, iar nuanțe sporadice de violet și portocaliu. Aceste culori sunt aplicate în mod expresiv, creând un impact vizual puternic. Compoziția este centrată pe față, cu ochii ca punct focal, atrăgând privirea spectatorului și menținând atenția asupra expresivității intense din spatele culorilor pline de tâlc.

• Culorile curgătoare: Culorile care se scurg simbolizează amintirile care se dizolvă și se amestecă în minte, pierzându-și contururile precise și devenind parte dintr-un flux continuu de sentimente și imagini.
  • Roșul: Simbolizează pasiunea și durerea trecutului.
  • Galbenul: Reprezintă momentele de fericire și strălucire din amintiri.
  • Albastrul: Sugerează tristețea și melancolia.
  • Albul și Negrul: Indică contrastul dintre amintiri clare și cele ce se estompează, dualitatea dintre trecut și prezent.
  • Portocaliul: Evocă sentimente de bucurie, entuziasm și vitalitate.
  • Violetul: Transmite spiritualitate, mister și reflecție interioară.

Interpretarea Simbolurilor

• Ochii zugrăviți în mod realist reprezintă omul real din spatele amintirilor, sufletul uman care duce lupta veșnică pentru prezență, fiind, în momentele de slăbiciune, sedus și răpit de amintirile trecutului sau de posibilitățile viitorului.
• Chipul implacabil, inexpresiv, sugerează o introspecție profundă și o rememorare intensă față de sentimentele îmbătătoare, poate înălțătoare, ale trecutului, dar și o notă de durere.
• Scurgerea culorilor (prin dripping), reprezintă toate amintirile plăcute pe care le poate avea un om, ce se înnăbușesc odată cu trecerea implacabilă a timpului.
• Culorile par a fi transpirate, urmând ca ele să se evapore, dispărând la fel de repede precum au survenit. Acest fenomen ne duce cu gândul la efemeritatea clipelor plăcute, acele momente care au impact asupra noastră, ce ne marchează și ne ghidează în viață către un viitor „veșnic” mai bun.
• Copilăria este un simbol central, întrucât orice adult are una, iar trecutul nostalgic va fi automat legat de ea. Este printre cele mai pure și minunate perioade ale unui om, întrucât descoperim pentru prima oară lumea care ne înconjoară. Trecutul, pentru mulți, este de multe ori mai râvnit decât viitorul, pentru că oferă siguranță, pentru că deja știm ce se întâmplă, pentru că cedăm responsabilitățile și resimțim confortul de a fi nesăbuiți. Din păcate, ne bucurăm de el după ce s-a finalizat, fiindcă, adeseori, suntem oarecum inconștienți de el în momentul în care se petrece.

Chipul central este reprezentat într-un mod fragmentat și vibrant, simbolizând complexitatea și dinamismul memoriei umane. Ochii realiști sugerează prezența și conștientizarea umană, în timp ce culorile care se scurg pe față reprezintă amintirile trecătoare, care se dizolvă în timp. Contrastul dintre ochii realiști și restul chipului sugerează un amestec între realitate și percepție, între ceea ce este viu și ceea ce este rememorat.

Tabloul, prin toate simbolurile sale, ne îndrumă la introspecție, invitând pe privitor să se transpună în propriul trecut și să retrăiască amintirile pure care au fost trăite.

„Nostalgia” este un subiect de referință pentru orice persoană care a făcut tranziția din copilărie către viața de adult, care a reușit, în cele din urmă (și din nefericire) să-și înăbușe copilul intern pentru a deveni o versiune mai puternică, capabilă să înfrunte vicisitudinile vieții.

Asocieri și Inspirații

• Henri Matisse (Fovism): Utilizarea culorilor vibrante și contrastante amintește de lucrările lui Matisse, în special de portretele sale foviste.
• Wassily Kandinsky: Influențele abstracte și utilizarea culorilor pentru a exprima emoții sunt în concordanță cu stilul lui Kandinsky.
• Jackson Pollock: Tehnica de aplicare a culorilor și texturarea amintesc de dripping-ul caracteristic lui Pollock.
• Franz Kline: Pentru formele abstracte și energice ce transmit emoție și dinamism.

Sentimente Evocate

Pictura evocă sentimente de nostalgie și melancolie pentru trecerea inexorabilă a timpului. Ochii realiști exprimă o profundă introspecție și o conștientizare a efemerității amintirilor. Culorile vibrante și dinamismul pensulației sugerează emoții puternice și complexe, asociate cu rememorarea trecutului.

Însă prin prisma optimismului, unii poate se vor simți ambiționați și determinați.

Întrebuințare Ideală

Tabloul "Nostalgia" poate fi amplasat în diverse spații pentru a adăuga un impact vizual și emoțional semnificativ:

• Sufragerie: Pe un perete principal, unde poate deveni punctul central al încăperii, atrăgând atenția și fiind un pretext bun pentru conversație.
• Birou: Într-un birou, poate inspira creativitate și introspecție, fiind o sursă constantă de reflecție vizuală.
• Bibliotecă: Deasupra unui raft de cărți sau într-o zonă de lectură, adăugând o notă de profunzime intelectuală și emoțională.
• Scară interioară: De-a lungul peretelui scării, oferind un punct focal interesant în timpul tranziției dintre etaje.
• Antreu: Într-un antreu, poate crea o impresie puternică și impresionantă pentru oaspeți.
• Sală de mese: Pe un perete liber, adăugând o notă de rafinament și oferind un subiect unic de conversație la masă.
• Cameră de oaspeți: Într-o cameră de oaspeți, poate oferi o atmosferă introspectivă și confortabilă.
• Sala de divertisment: Într-o sală de divertisment, poate adăuga un element de energie și dinamism.
• Recepție de firmă: Într-o recepție de firmă, tabloul poate crea un impact vizual puternic, adăugând un element de artă modernă și rafinament.

Concluzie

În final, „Nostalgia” este o piesă care, prin relevanța ei, reprezintă un sentiment tipic uman. Este o lucrare profund emoțională, care explorează complexitatea amintirilor și efectul acestora asupra psihicului uman. Tehnica de aplicare a vopselei reflectă natura fluidă și inconstantă a memoriei, iar culorile intense amplifică impactul vizual și emoțional al lucrării.

Măiestria cu care a fost realizat tabloul, iar simbolistica și mesajul pe care îl transmite, va înnobila prin frumusețe și cunoaștere orice încăpere în care va fi amplasat. Proprietarul se va înscrie involuntar în clubul patronilor care susțin cultura autohtonă, iar statutul social va fi automat ridicat, prin simplul fapt că arta fină este un interes susținut și căutat numai de persoanele cu cele mai înalte poziții în societate. Investiția într-un astfel de obiect, în special când luăm în considerare genialitate și potențialul unui asemenea artist rar întâlnit, nu numai că nu se va deprecia, însă opusul este mai mult decât probabil.

Ars Longa, Vita Brevis!